Comparaţia ajută esenţial la construirea tipologiilor juridice şi clasificărilor, în procesul de legiferare. Metoda comparativă are, de asemenea, o importanţă majoră, ea furnizând informaţii preţioase legiuitorului, în legătură cu reglementările cuprinse în alte sisteme de drept sau în documente juridice internaţionale. Prin studiul comparat al diferitelor instituţii juridice naţionale se desprind factorii se determină atât trăsăturile lor comune cât şi cele specifice Importanţa deosebită a metodei comparate este dată şi de crearea unei ramuri distincte în sistemul ştiinţelor juridice dreptul comparat.
Metoda sociologică, reprezintă o direcţie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaşterea realităţii juridice.
Sociologia aduce o viziune nouă asupra dreptului – definindu-l ca un fapt social – şi încearcă să resistematizeze sursele evoluţiei şi influenţei dreptului asupra societăţii, oferind ştiinţelor juridice o metodă raţională de studiere a fenomenului social. Cercetarea sociologică juridică (metoda sociologică) poate fi utilizată de legiuitor pentru a-şi procura informaţii în legătură cu măsura în care legea este respectată şi în ce proporţie legea îşi găseşte suport din partea sentimentului juridic comun.
Necesitatea introducerii unor metode cantitative în cercetarea ştiinţifică juridică şi în practica dreptului a izvorât din nevoia de a conferi noi valenţe acestei cercetări, în strânsă legătură cu unităţile practice. Folosirea calculatoarelor ajută deciziei, această folosire nu îngustează posibilităţile de decizie, ci dimpotrivă le optimizează. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinică a deciziei. Informatica juridică îmbunătăţeşte procesul decizional prin rapiditatea efectuării diferitelor operaţiuni.
Ca o concluzie, după prezentarea succintă a metodelor de cercetare, se impune constatarea că ele nu trebuie înţelese în mod izolat, ci în interdependenţa complementaritatea lor. Folosindu-le astfel, cercetarea ştiinţifică juridică, atât cea fundamentală, preponderent teoretică, cât şi cea aplicativă are garanţia obţinerii unor rezultate valoroase şi utile.
Bibliografie
N. Popa. Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1992.
G.Vrabie, S. Popescu. Teoria generală a dreptului. Iaşi, 1993.
I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria generală a statului şi dreptului. Bucureşti, 1983.
A. Gulipe. C voprosu o formirovanii metodologhii pravovoi nauchi. Sovetscoe gosudarstvo i pravo. 1991, Nr. 4.
V. Cozlov. Problemî predmeta i metodologhia obşcei teorii prava. Leningrad, 1989
D. Ciobanu. Introducere în studiul dreptului. Bucureşti, 1993.
I. Humă. Introducere în studiul dreptului. Iaşi, 1993
Teoria generală a dreptului. (curs de lecţii). N. Novgorod, 1993.
L. Mamut. Nauca o gosudarstve i prave: neobhodimosti radicalinogo obnovlenia.// Filosofschie nauchi. 1989, Nr. 11
Planul lucrării
Introducere
Obiectul de studiu
Metodele cercetării ştiinţifice a fenomenului juridic
Consideraţii generale
Noţiunea metodologiei juridice
Metodologia cercetării ştiinţifice juridice
Metoda logică
Metoda istorică
Metoda comparativă
Metoda sociologică
Metoda cantitativă şi alte metode
Concluzii
Bibliografie
1I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria generală a statului şi dreptului. Bucureşti, 1983, p. 8
2M. Djuvara. Teoria generală a dreptului (enciclopedie juridică). Editura All, 1995
3I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria generală a statului şi dreptului. Bucureşti, 1967.
4I. Ceterchi, I. Craiovan. Op. citată, p. 10
5I. Ceterchi, I. Craiovan. Op. citată, p. 12.
[1]N. Popa. Lucr. citată, p 14
[2]S. Popescu, D. Iliescu. Probleme actuale ale metodologiei juridice. Bucureşti, 1979.
[3] N. Popa, lucr. citată, p. 15
[4]N. Popa, lucr. citată, p. 15
[5]I. Ceterchi, I. Craiovan, lucr. citată, p. 15
[6]N. Popa, lucr. citată, p.21.
[7]N. Popa. Teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1992, p. 19
[8]R. David. Pravovîie sistemî sovremennosti. Moscova, 1988,
[9]V. Zlătescu, I. Zlătescu. Regulile metodei comparative în studiul dreptului. Studii de drept românesc. 1, 1989.
[10]V. Zlătescu, I. Zlătescu. Lucr. citată, p. 340.
[11]N. Popa. Lucr. citată, p. 20
[12]N. Popa . teoria generală a dreptului. Bucureşti, 1992.
[13]N. Popa. Lucr. citată, p. 22
[14]N. Popa. Lucr. citată, p. 24
[15]N. Popa. Lucr. citată, p. 25
[16]A. Roth. Individ şi societate. Bucureşti, 1986.
[17]V. Hanga. Calculatorul în ajutorul deciziei. Studii de cercetări juridice, Nr.1, 1989
[18]N. Popa. Lucr. citată, p. 27